Biblioteca din Athlone a primit zilele acestea inapoi o carte care fusese imprumutata in 8 aprilie 1971, deci a fost restituita dupa peste 50 de ani. O carte de Christy Brown, un autor irlandez foarte popular in perioada respectiva.
Regulamentul de atunci al bibliotecii stipula ca se aplica o taxa de intarziere de 1 penny pentru fiecare saptamana de intarziere in returnarea cartii. Au trecut 2797 de saptamani de atunci. De dragul discutiei sa ziceam ca ar fi aproximativ 1 Irish penny = 1 eurocent. Tehnic vorbind la aderarea Irlandei la zona euro 1 penny valora 0.79 dintr-un eurocent, dar sa il rotunjim la 1:1.
Deci ar fi fost aproximativ 28 de euro penalizare pentru intarziere pana in prezent. Daca cineva ar fi bagat banii astia la saltea ar fi avut pana acum 28 de euro.
Insa sa nu uitam de dobanda. L-am intrebat pe prietenul chatGPT, ca mi-a fost lene sa calculez de mana, ce s-ar fi intamplat daca cineva ar fi investit cate un Irish penny pe saptamana din 1971 pana in prezent.
Asa ca penalizarea nu ar mai fi de 28 euro, ci 246 euro. Deci daca cineva ar fi investit un singur penny pe saptamana si ar fi reinvestit si dobanda obtinuta ar fi avut 246 euro.
N-am putut rezista sa nu trec la next level, si sa il rog pe prietenul chatGPT sa imi spuna ce s-ar fi intamplat daca din 1971 o persoana ar fi cumparat aur. Aur fizic, fara dobanda.
Deci daca biblioteca l-ar fi taxat cu nenorocitul ala de penny pe individul care nu a adus cartea si ar fi cumparat aur de un penny saptamanal valoarea totala a aurului cumparat ar fi fost astazi 3059 de euro.
Daca ar fi trebuit sa dea banii astia parca nici nu mai era e o idee asa de buna sa restituie cartea. 🙃
Cate monezi de 5 bani va trec printre degete in fiecare saptamana (echivalentul aproximativ al unui eurocent)? Dupa cate monezi nu va mai aplecati pentru ca nu merita efortul pentru ca au valoare prea mica? Puteti sa imi dati raspunsul peste 50 de ani, daca mai ma cititi atunci. 😊