"Legea lui Sutton" sau explicatia cea mai evidenta
Un falsificator de tablouri atunci cand a fost prins a fost intrebat de ce falsifica tablouri. O intrebare usor prosteasca daca ma intrebati pe mine.
Poate ca cel care i-a pus aceasta intrebare se astepta la vreun raspuns despre copilaria chinuita, despre artistul neimplinit sau poate vreo explicatie freudista cu iubirea de mama. Falsificatorul insa a raspuns ca in celelalte cariere activitati criminale se lucreaza in general noaptea si cu mult stres iar lui ii place sa lucreze ziua si asa, mai pe relaxare si armonie, fara adrenalina.
Ca falsificator de tablouri nu trebuie sa porti masca, nu trebuie sa sari garduri, nu trage nimeni dupa tine cu pistolul, mai bei o cafea, mai iei o pauza. Faci ce iti place, la ce te pricepi si castigi bani. Multi. Are tot sensul din lume.
Am mai pomenit pe aici de celebrul Willie Sutton care intrebat de ce sparge banci a dat raspunsul genial “pentru ca acolo sunt banii”. Apoi a scris si o carte in 1976 cu titlul “Unde sunt banii“ iar apoi raspunsul lui s-a transformat in asa-zisa “Lege a lui Sutton” care ne indeamna sa luam in considerare explicatia cea mai evidenta.
Frank Bourassa, un canadian care a tiparit 250 de milioane de dolari americani falsi a spus ca “eu nu falsific bani pentru ca sunt sarac, eu falsific bani pentru ca sunt un artist”.
Kevin Poulsen, un hacker care a intrat in sistemele unui post de radio pentru a castiga un Porsche: “eu nu sunt hacker pentru ca sunt rau, eu sunt hacker pentru ca sunt curios“.
George Jung, un fost asociat al lui Pablo Escobar a declarat ca “eu nu fac trafic de droguri pentru ca sunt dependent de droguri. Eu fac trafic de droguri pentru ca sunt bun la treaba asta.”
Si tot asa, ati prins ideea. Explicatia cea mai evidenta.
Daca ar fi sa invatam ceva de la hoti, hackeri si falsificatori ar trebui sa fie macar acest lucru, sa acceptam in cat mai multe situatii explicatia cea mai evidenta. Ne-am mufa mai bine la Realitate. 😊