Va propun astazi doua povesti despre burse
1. Maimutele care joaca la bursa
Sa ne imaginam zece milioane de maimute care joaca la bursa. (Daca sunteti si voi traderi nu o luati ca o insulta, ca si eu imi tocesc zilnic retina in charturi, deci suferim impreuna.)
Zece milioane de maimute care apasa la intamplare pe butoanele BUY/SELL pe un instrument financiar oarecare. O criptomoneda, petrol etc. Unele dintre maimute vor castiga, altele vor pierde, la intamplare. Dupa o saptamana jumatate din ele vor fi in profit, cealalta jumatate vor fi in pierdere. Nu conteaza cat de mult au pierdut, pe cele cinci milioane de maimute in pierdere le trimitem acasa.
Apoi urmatoarea saptamana la fel, jumatate din maimute raman, jumatate pleaca. Dupa o jumatate de an ramane in joc doar o singura maimuta, care a castigat tot timpul. Adica vreo 24 de saptamani la rand. O maimuta performanta, am putea sa o botezam la intamplare Elon sau Jeff sau eventual Bill. Cel mai bine Elon, ca in afara de performanta financiara maimuta castigatoare e si foarte expresiva, isi arata mereu dosul publicului.
Suntem tentati sa credem ca maimuta Elon are ceva special, ca daca nu avea nu reusea sa fie cel mai performant maimutoi din zece milioane. Si totusi, intr-un joc in care toata lumea pierde si toata lumea castiga este normal sa existe unele maimute care raman mai mult timp in joc. De multe ori ceea ce pare performanta este o simpla distributie statistica.
2. Piata de bilete pentru concert
A doua poveste este despre un grup de 1000 (sau poate mai multi) de tineri care vor sa participe la un eveniment gratuit, un concert cu o mega-vedeta.
Problema este ca la concert nu incap decat 500 de spectatori, asa ca organizatorul vine cu o solutie creativa: va distribui cele 500 de bilete in mod aleator si gratuit iar apoi le permite celor 500 de castigatori sa isi vanda biletele (daca doresc) celor care nu au fost norocosi. Probabil ca unii isi doresc mai mult banii decat spectacolul. In final toata lumea se alege cu ceva, unii cu spectacolul, altii cu niste bani. Iar organizatorul e curat ca lacrima, ramane la ideea de spectacol gratuit, ca el nu a luat niciun ban.
Pentru ca nu exista un pret prestabilit, pretul il face fiecare ofertant, dupa lacomie. Media ofertei este de 100$. Cei care vor sa cumpere bilete sunt de alta parere si anume ca un bilet n-ar trebui sa treaca de 50$, mai ales ca au fost primite gratuit. Deci media cererii este de 50$. Diferenta dintre oferta de 100 si cererea de 50 se numeste spread.
Cata vreme spread-ul este mare bursa de bilete e blocata, nimeni nu vinde, nimeni nu cumpara, vanzatorii si cumparatorii nu au agreat un pret comun. Apoi un vanzator grabit mai lasa din pret, un cumparator care vrea neaparat un bilet accepta pretul ridicat si asa se face prima tranzactie. Tranzactiile cresc iar spread-ul se micsoreaza.
Unii din cei care au cumparat bilete si au vazut ca pretul tot creste in continuare cedeaza lacomiei si isi vand biletul cu un pret mai mare. Avem deja o bursa functionala, cu vanzatori, cu cumparatori si cu nehotarati.
Unii din cumparatori sunt “legitimi”, isi cumpara un bilet ca sa vada concertul. Altii o fac in scopuri pur speculative, cumpara biletul ca sa il vanda mai scump a doua zi. Le-am putea spune speculanti. Pot parea lipsiti de etica, dar de fapt nu incalca nicio regula.
Apar si primele manipulari ale pietei. Cumparatori care vor sa scada pretul biletelor lanseaza zvonuri ca a fost anulat concertul. Pe termen scurt zvonul functioneaza, multi detinatori de bilete intra in panica si isi vand biletele pe preturi mici, ca sa scape de ele.
Avem o piata cu un produs (biletul) care va expira odata cu concertul. Asa ca cine are ceva de vandut trebuie sa fie pe faza, pentru ca daca ramane cu bilete nevandute acestea isi pierd complet valoarea. Mai bine le vinde pe oricat de putin. Orice piata are participanti “legitimi” si speculanti, multe instrumente de tranzactionare au un termen de expirare, orice piata poate fi manipulata, orice piata e suma totala a participantilor.
In incheierea celor doua povesti despre burse am o intrebare pentru voi. Importanta. Indiferent daca ati jucat sau nu vreodata la bursa.
Care dintre cele doua povesti credeti ca descrie cel mai bine o bursa reala? Prima? A doua? Niciuna? Amandoua?