De la "Tovarase" la "Xe/Xir" si "Golful Americii"
Cand eram copil aveam un vecin care nu prea era incantat de Epoca de Aur in care traiam cu totii. Bine, majoritatea eram nemultumiti de una, alta, dar la vecinul asta se vedea nemultumirea pe fata lui. Cred ca era el mai disforic de felul lui, ca se plangea chiar si de chestii banale, pe care noi, ceilalti, reuseam sa le ignoram.
Unul din lucrurile pe care il iritau pe vecin era adresarea obligatorie cu “tovarase”. Replica lui era “eu nu sunt tovarăș cu astia”. Asa ca incerca toate celelalte formule de adresare posibile, “bre”, “coane”, “matale”, “talica“, “doamna”, “domnule”, “duduie”, limba romana e generoasa.
Si intr-o buna zi omu’ a avut nus’ ce inspectie la servici, s-a adresat comunistului nepotrivit cu “domnule”, ala a facut o criza de nervi ideologica, cum ca nu mai exista “domni” in societatea multilateral dezvoltata iar pe vecin l-au dat afara de la munca, pe motive de indisciplina. A stat o vreme acasa, a intrat in depresie, nu mai vorbea nimic cu nimeni, apoi s-a mutat undeva la tara, a disparut definitiv de pe radar, nu am mai auzit niciodata de el.
M-am intrebat atunci de ce era important pentru el si pentru ceilalti sa foloseasca sau nu anumite cuvinte. Pentru mintea mea de copil cel mai banal lucru parea sa se fi conformat si sa le foloseasca pe cele “bune”. N-aveam un raspuns clar, dar simteam ca alegerea cuvintelor este ca o banderola pe care o porti pe mana. Nu cuvintele in sine sunt importante, ci cu ce ideologie se intovărășesc. Selectia cuvintelor pe care le folosesti arata lumii carei pesteri ii apartii. Sub ce steag defilezi.
A fost o lectie timpurie pe care am tinut-o minte toata viata.
Comunistii din Romania nu au inventat nimic nou. Terorismul formulelor de adresare e vechi de cand lumea. Stramosii nostri romanii ii numeau pe celtii si germanii noi veniti in imperiu (dintre care multi devenisera cetateni romani) “barbari”, ca sa ii separe de vechii locuitori. Nazistii ii numeau pe nedoritii la supa ADN-ului national german “Untermenschen”. Nu mai zic care erau Untermensch-ii, ca sa nu-mi iau vreun bobarnac tovărășesc de la algoritm.
National-socialistii germani au inlocuit banalul “buna ziua” cu “Sieg Heil”. Ziceai “buna ziua” deveneai suspect. Cei din lagarul sovietic o ardeau cu universalul “това́рищ/tovarășe”. Cei din barbocratia iraniana sunt cu broboada obligatorie. N-ai broboada, esti dizident(a). Hai ca mai simplu de atat nu se poate.
Cand a inceput acum cativa ani terorismul intelectual al pronumelor “they/them“, “xe/xir“ majoritatea celor din bula mea se amuzau. Fereasca ‘mnezo, maica, de mai rau!
Pe mine nu m-a amuzat pentru ca mi-am adus dureros aminte din copilarie ca tovarasia cuvintelor gresite te poate lasa fara job sau mai rau. Copilarie chinuita de cuvinte, maica!
Apoi “xe/xir“ au inceput sa faca victime reale. Cel mai celebru caz aici la noi la tara in Irlanda este un profesor de liceu care a ajuns in puscarie pentru ca a refuzat sa i se adreseze unui elev cu pronumele fantasmagorice pe care si le dorea elevul. Apoi au aparut prin companiile patriei cursurile de cum sa te adresezi corect barbatilor care se imbraca in rochii viu colorate. Cursuri obligatorii. Apoi a aparut obligativitatea precizarii pronumelor preferate pe email sau social media. Nu pentru ca ar fi ajutat vreun pic comunicarea sa precizezi daca esti barbat sau femeie, asta se stia oricum, ci pentru ca juca rolul banderolei pusa pe mana care semnaliza ca suntem complianti cu noul serif ideologic din oras.
Primul lucru pe care l-a facut Trump cand a ajuns la butoane a fost sa dea un ukaz prin care sa interzica folosirea in corespondenta oficiala a pronumelor progresiste.
Ne-am bucurat cu totii de revenirea la normalitate. Adica nu stiu de voi, eu m-am bucurat. Atata doar ca Trump nu a facut-o de dragul nostru ci a facut-o fix ca pe o schimbare de steaguri. Asa cum a interzis arborarea pe cladirile oficiale a steagurilor progresiste LGBTQ si BLM, tot asa Trump a dat jos steagurile cuvintelor progresiste, hai sa ne traiesti, bossulică!
Si nu s-a oprit aici, doar la dat jos steagurile vechi, ci a inceput sa ridice altele noi.
Primul steag nou ridicat de noua stapanire a fost rebotezarea Golfului Mexic in “Golful Americii”. Are omu’ si un argument bun pentru asta, golful e international, apartine continentului, continentul se numeste America, deci ar putea fi “Golful Americii” fara probleme. Sau cel putin partea care ii apartine Americii s-ar putea numi asa. Iar mexicanii sa isi numeasca partea lor de golf cum vor ei. “Golful Mariachi”, “Golful Latino“ sau “Golful Cartelurilor”, treaba lor.
Insa stim deja din comunism si de la cancerul progresist ca alegerea cuvintelor nu este niciodata inocenta, cuvintele pe care le folosim joaca rolul unui steag cu care indicam carei pesteri apartinem. Celei vechi sau celei noi. Reporterii apartinand unei publicatii care refuza sa foloseasca numele nou de “Golful Americii” si foloseste in continuare deadname-ul1 “Gulf of Mexico“ nu au primit acreditare de presa pentru Casa Alba. Nu folosesti cuvintele care indica pestera corecta, nu intri. Simplu.
Ne-alesii care sunt la butoanele Europei (hello, Ursula!) sunt inca confuzi ce cuvinte sa (mai) foloseasca si ce steaguri sa (mai) ridice. Progresismul european, ramas fara conducta de grivne de la USAID probabil ca va renunta intr-un viitor apropiat la terorismul pronumelor iar jurnalistii care le promovau vor gasi alte ideologii cu care sa ne terorizeze. De exemplu solidaritatea cu noii-veniti in Europa si apucaturile lor. Zici ceva de igiena curierului nepalez care iti aduce pizza, te-ai lins pe bot de job. La fel si daca zici ceva de africanii care mananca pisicile oamenilor. Reconversie profesionala scrie pe tine.
Eu am copilarit intr-o lume cand puteai să-ți pierzi slujba pentru că ai zis “domnule” în loc de “tovarășe”. Am prins-o apoi si pe aia in care poti sa iti pierzi slujba pentru că i-ai zis unui barbos imbracat in rochie “domnule“ în loc de “doamna“. La fel, am prins-o si pe aia in care daca ziceai ca nu iti place razboiul erai invitat sa pleci din Europa. M-au invitat si pe mine cativa sa ma mut in Coreea de Nord. M-ar invita in continuare, dar le-am dat block, ca m-am plictisit de ei.
Progresul nu înseamnă sfârșitul prostiei, ci doar upgrade-ul ei. Newspeak-ul2 lui Orwell nu este abandonat ci doar actualizat periodic.
Am trecut de la “Tovarășe” la “xe/xir”3 și de la “Sieg Heil” la “Golful Americii”. Lumea se schimbă, dar regulile rămân aceleași. Azi Golful Mexic devine Golful Americii. Mâine poate și Marea Neagră va deveni Marea Ucrainei. Sigur, glumesc cu “Marea Ucrainei”, dupa cat de bine si-a gestionat conflictul Ucraina sa fie multumita daca va avea in continuare acces la mare. Ofensiva de primavara continua.
Teroristii se schimba, terorismul cuvintelor ramane. Stati linistiti la locurile voastre, tovarăși.
1
https://en.wikipedia.org/wiki/Deadnaming
2
https://www.britannica.com/art/newspeak
3
neopronouns